San Franciscu siti santu
chiamatu a giudicari,
ra to fiesta in poi
tutti cuosi s’ hannu a canciari.
Cu ritardu ri misi
am’ a ghhiri a vutari,
sinnacu e cunsiggiu
ora s’ hannu a scartari.
Manciamu e viviemu,
faciemu fiesta,
nca appena acchiananu
nienti n’ arriesta.
Cu fa posteggi,
strati e puonti,
cu cerca vuoti
p’ appattari i cunti.
Travagghiu, strati,
tutt’ aggiustamu,
pi poi arristari
cu quattro muschi nte manu.
Vota pi mia,
sugnu nuovu e sincieru,
stavota canciamu
u paisi davvieru!
U suli chi manu
ti fannu pigghiari
appena s’ assiettanu
un si puonnu tuccari.
Pi muntari un canciellu
quali santi è priari?,
P’ aviri l’ acqua
un luminu é addumari?
Fammighi sciarriati:
un vutasti pi mia!
Ma comu facievu
c’ era puru a zia…
E a me cumpari
u lassi scuntientu?
Unu ci basta,
rui è assembramentu.
Ma siti cincu
almenu unu,
nto seggio mio
arristai riunu.
Ma aspè:
tu un vutasti mancu pi tia?
Ma zittuti
nca un ricurdavu a lista mia.
Chi siemu cuntienti,
chi siemu priati
pi sti vutazioni
a cui siemu chiamati.
Chiuti l’ uocchi
ma mettila sta cruci,
vai a vutari
e iettali ru vuci.
Fatti sientiri
quannu un su buoni,
un calari a tiesta
a picuroni.
Nun è na matita,
ma un cutieddu azzannatu,
‘nca fa chiù dannu
sulu si è usatu.
Picchì nta sta terra abbannunata
è ancora forsi l’ unica democrazia,
cu acchiana, acchiana,
bona fortuna Carini mia.
Pino Mignano – 02 ottobre 2020
www.pinomignano.com